După trei luni cu XC60 ne declarăm mulţumiţi! Confort avem, resurse avem din plin, chiar dacă vin la pachet cu un zgomot supărător, consumul de carburant păstrează raportul aglomeraţie/măsura piciorului nostru, iar abilităţile off-road ne încântă. Aşteptăm cu nerăbdare zăpada, să vedem atunci cum stau lucrurile. 

Rămăseserăm datori cu detalii despre operaţiunea de vopsire a spoilerului frontal. Ne aşteptam să vedem o lucrare impecabilă, şi aşa a fost. Doar că... în altă nuanţă decât cea a maşinii noastre. O nouă operaţiune de vopsire a avut loc, urmată de încă una şi apoi de noi, care am plecat resemnaţi cu faptul că vopsitul la culoare este o artă pe care nu toată lumea o practică din plin şi cu succes. 

În habitaclu am continuat să ne bucurăm de sistemul de climatizare foarte eficient. Chiar şi după o oră de staţionare în soare, la 30-32 de grade, climatizarea ne oferă aer rece în mai puţin de un minut, pentru ca temperatura din habitaclu să fie optimă în alte câteva minute. Tot aici ne bucurăm de faptul că tapiţeria din piele de culoare verde nu s-a murdărit, iar cutele nu au apărut încă.

Confortul se păstrează în parametrii normali, modul Confort ţinând capul de afiş mai tot timpul. Limitatoarele de viteză de pe străzile secundare se înmulţesc alarmant, impunând viteza de 30 km/h la trecerea peste. Însă, pentru XC60, acest lucru nu reprezintă un impediment, confortul fiind exemplar şi la trecerea cu viteze un pic mai ridicate.

Tot la capitolul suspensie, o nouă incursiune în off-road ne-a consolidat părerea pe care v-am expus-o în raportul anterior, când XC60 s-a dovedit foarte confortabil cu ocazia abordării drumurilor de ţară/munte din zona Moeciu-Fundata. În plus, funcţia Hill Descent Control s-a dovedit folositoare la coborârea pantelor cu noroi.

Dintre cei 1.490 km rulaţi de la ultimul raport şi până în prezent, 40% au fost rulaţi în regim extraurban, distanţă pe care s-a rulat cu trei persoane la bord şi bagaje uşoare, consumul de carburant indicând 8,3%. Drumul a implicat şi diferenţe de nivel considerabile care au solicitat serios motorul D5, ocazie cu care acesta şi-a etalat atât resursele generoase, cât şi calităţile de gurmand.

Revenind în peisajul urban, nu am mai avut surprize în parcări şi ne-am bucurat de faptul că oglinzile laterale se pliază automat la închiderea maşinii. O operaţiune pe care o poţi uita oricând a fost eliminată, iar în parcările supraaglomerate sau în zonele rău famate ai grijă mai puţin. Jantele de 18 inci s-au păstrat bine, chiar dacă le-am mai atins la manevrele de parcare, în timp ce cauciucul cu flanc înalt menţine confortul ridicat la rularea pe dragele drumuri româneşti, cu gropi şi denivelări. Ne revedem la raportul următor când vă vom relata impresii despre rularea în condiţii ploioase şi cu aderenţă scăzută.